Comuna

Ocna Șugatag

In comuna Ocna Sugatag turismul balnear a luat o amploare nebănuita în urma cu câțiva ani. Localitatea este amplasata într-un decor natural de o excelenta frumusețe peisagistica, dar mai ales datorita resurselor naturale a apelor cloro-sodice și beneficiind de factori climaterici specifici și a efectelor acestora.

Stațiunea balneo-climatică Ocna Șugatag

Benefica pentru intreg judetul Maramures si nu numai, statiunea balneo-climatica cu renume prin efectele ei specifice dispune de hoteluri pentru cazare cu dotarile aferente, baze de tratament moderne, cantina proprie, spatii de practicare a unor activitati sportive, cluburi, bazine acoperite, bazine in aer liber, plaje, spatii comerciale, parcuri, alte spatii de agrement, personal calificat pe specialitati la care se adauga alte spatii hoteliere, ale altor institutii, precum si posibilitatile de cazare in casute stil maramuresan, celelalte spatii cu caracter privat servind acelasi scop. Tendinta generala de urbanizare a localitatii prin masiva extindere a zonei construibile: blocuri, vile, casute de vacanta, institutii, intreprinderi cu caracter economic privat, precum si existenta unei game largi de servicii confera inca de pe acum aspectul citadin al acestei localitati cu atata rezonanta in inima maramuresenilor.

Statiunea dispune de:
• ape minerale clorurate, sodice si calcinate;
• doua bazine mari si unul mic cu apa minerala rece pentru bai si aerohelioterapie;
• instalatii pentru electroterapie;
• instalatii cu aerosol;
• doua bazine si trei vani cu ape minerale incalzite;
• instalatii pentru fizioterapie;
• impachetari cu parafina;
• dus subacval si bai galvanice

In Ocna Sugatag se poate ajunge pe sosea urmand drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pana in gara din orasul Sighetu Marmației.

Pădurea Crăiasca

Dacă urmăresti cu degetul pe hartă drumul care urcă de la Cavnic spre Sighetu Marmatiei, vei vedea pe partea stângă, strâns lipită de conturul statiunii Ocna Sugatag – binecunoscută pentru apele ei sărate – o pată mică, alungită si compactă de culoare verde. Mică e doar pe hartă: în realitate, în cele 44 de hectare de pădure seculară te poti pierde dacă te lasi dus de instinctul latent de explorator. Pentru că acolo, în marginea Ocnăi Sugatag, e Pădurea Crăiască – un codru secular în care, la aproape 500 metri altitudine, încă vietuiesc stejari monumentali din vremea războiului de independentă; sunt arbori înalti, de 28-30 metri în medie, cu trunchiuri de 60-80 de centimetri diametrul.ar ce face cu adevărat valoroasă Pădurea Crăiască e asocierea neobisnuită de arbori – stejarul pedunculat, laricele si gorunul; ba chiar veti găsi, pe alocuri, si ciresi, tei, carpeni si jugastri. Veti găsi de asemenea în Pădurea Crăiască – declarată rezervatie de seminte – si specii endemice, specifice Carpatilor – precum sora-cu-frate, o floare cu petale galbene si violet, dar si pusca dracului, plantă ocrotită cu flori albastre. Cât despre păsări, sunt un magnet pentru iubitorii de natura: veti descoperi, aici, o densitate neobisnuită de păsări, printre speciile rare numărându-se vânturelul roşu, ciocănitoarea de stejar, ciocârlia de pădure si multe altele.

În Pădurea Crăiască puteti face drumetii – există două trasee ce accesează pădurea, din care unul este marcat pentru ciclisti; puteti observa aviafauna; sau pur si simplu vă puteti odihni la adăpostul copacilor bătrâni de-un veac. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national – Secțiunea a III-a – arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 44 hectare.

Aria naturală reprezintă o zonă împădurită, cu rol de protecție pentru arboret de gorun (Qercus petrea) și larice (Larix decidua), care vegetează în asociere cu specii de stejar pendunculat (Quercus robur cu vârste de cca. 140 de ani), tei (Tilia) și carpen (Carpinus betulus).